- invizibilele, S
- recent intrate în preocupările cercet ătorilor
- dificil de definit
- activele intangibile – noul patrimoniu al întreprinderilor: imaginea de marcă, informaţii, brevete, know-how
- Compania capătă un nou tip de autonomie ca urmare a caracterului volatil al activelor imateriale.
- Astfel, sunt revizuite: profesiile, strategia, structura, organizarea internă, imaginea, limitele
- Multe au ales în a gestiona activele imateriale, celelalte activităţi materiale subcontractându-le
- S – componenta extravertită, pragmatică, funcţională a imaterialului
- Comerţul invizibil cuprinde:
- S tradiţionale
- Deplasarea FP – K, muncă, informaţii
- Fluxurile creaţilor artistice şi tehnice
- Comunicarea
- Imaginea ca exprimare a idemtităţii unei ţări, companii, individ
- Producţia de S se deosebeşte de Q de bunuri prin output-uri.
- S se deosebesc de B prin:
- relaţia output-consumator
- forma şi determinarea cantităţii + calităţii efectelor utile obţinute
- modalităţile de înstrăinare, comercializare a efectelor
- Producătorii de S acţionează asupra unor B ce aparţin consumatorilor / asupra consumatorilor.
- S sunt consumate pe măsură ce se produc.
- Nu există posibilitatea depozitării ofertei de S în vederea unei utilizări ulterioare, datorită caracterului efemer, imaterial al S.
- Excepţie fac:
- S care pot fi stocate datorită perfecţionării hard+soft informatic – telecom, mesaje telef, informaţii
- unele componente materiale – material publicitar, S informaţionale, audiovizual, alimentaţie publică
- În distribuţia S, centrul de greutate este deplasat spre consumator (coproducător, codistribuitor, creator de produse) care îşi construieşte artefacte conform necesităţilor şi dorinţelor sale.
- Tranzacţiile cu S sunt evidenţiate în BPE în contul tranzacţiilor cu invizibile
- Caracterul imaterial al S face dificilă aprecierea dimension reale a fluxurilor cu S.
- Modalităţile de internaţionalizare (ISD) aplifică lispa de transparenţă a pieţei.
- În încercarea de a exprimadimensiunea fluxurilor imateriale, pot fi utilizaţi indicatori economici tradiţionali:
- % serviciilor în PIB (în creştere, datorită creşterii preţurilor S în condiţiile dezvoltării economice)
- antrenarea forţei de muncă (în creştere)
- Wm (creştere lentă în S intensive în muncă)
- % tranzacţiilor cu S (în creştere, datorită posibilităţii de aplicarea a unor tehnici de comercializare utilizate în tranzacţiile cu B)