OLI(1)În fundamentarea deciziei de internationalizare a activitatii în S sunt analizate avantajele OLI:

1. Avantajul de proprietate (concurential) se manifesta pe 5 planuri:
a. mentinerea calitatii prestatiei, reputatiei + pastrarea avantajului de diferentiere a produselor
- valorificarea capacitatii concurentiale bazate pe renume, know-how, marca investitorului într-un mediu concurential agresiv
- face posibila cresterea, diversificarea Q, diferentiarea ofertei fata de cea a concurentei
- ex: servicii profesionale asociate cu reputatia si imaginea de marca a unor firme

b. posibilitatea adoptarii strategiei de gama (sortimentala)
- magazine universale, agentii de voiaj, societati de asigurari îsi pot diversifica oferta prin ISD
c. necesitatea adoptarii strategiei de scara (masa) si a unei înalte specializari
- companii aeriene, vase de croaziera, reasigurari, institutii medicale si de învatamânt care pot micsora costurile unitare
d. accesul la controlul si posibilitatea de a prelucra si a disemina informatia
- brokerajul hârtiilor de valoare, arbitrajul valutar, S de prelucrare a informatiilor
e. favorizarea accesului la input-uri (resurse) si sau la piete de desfacere
- pentru a mentine sau obtine un avantaj concurential
- este specific ramurilor intensive în informatii
- cercetare, consultanta, banci de investitii, asigurari, aeriene, maritime

2. Avantajul de localizare (de configuratie)
La baza delocalizarii Q de S se afla 2 variabile:
a. capacitatea redusa a S de a fi comercializate prin deplasarea transfrontaliera a fluxurilor de S
I. imobilitatea unor S asociata cu caracterul relational sunt compensate de posibilitatea deplasarii:
- consumatorului la locul Q
- prestatorului la locul consumului – prin ISD, fransizare, licentiere
II. S deplasabile ridica problema modalitatii optime de transport d.p.d.v. al costurilor si al acoperirii pietelor de desfacere
- progresul în telecomunicatii si IT ofera suportul transferului de S profesionale, financiare, de afaceri (viteza de transmitere)
b. reglementarile comerciale si de politica economica din tarile gazda de ISD
- începând cu anii 80, majoritatea tarilor s-au preocupat de atragerea de ISD în productia materiala, domeniul S ramânând restrictionat
- prin legi si norme, multe tari:
- limiteaza practicarea unor profesii din sfera imaterialului
- controleaza preturile si cota de piata detinuta de firmele straine – aeriene, educatie, training, publice
- actioneaza prin bariere netarifare în procesele de privatizare sau de liberalizare initiate